top of page

ConÅŸtient. SubconÅŸtient. InconÅŸtient

Ce este conÅŸtientul?

 

​

ConÅŸtientul este acela care se ocupă de latura raÅ£ională, analitică ÅŸi logică a minÈ›ii noastre. Ne folosim de conÅŸtient pentru toate activităţile zilnice care cer raÅ£iune, memorie ÅŸi acÅ£iune. Utilizăm conÅŸtiinÅ£a de fiecare dată când mâncăm, când ne gândim la ceva, când lucrăm, când analizăm o situaÅ£ie, când citim, când vorbim, sau când luăm decizii. Felul în care gândim depinde de partea conÅŸtientă a creierului nostru ÅŸi este direct responsabil de performanÅ£ele sau de eÅŸecurile noastre în diferitele domenii de activitate ale vieÈ›ii, de fericirea sau de nefericirea noastră. ConÅŸtientul este utilizat de fiecare dată când trebuie să gândim, să ne folosim raÈ›iunea ÅŸi reprezintă voinÅ£a nostră. Tot conÅŸtientul este acela care ne impune limite psihice ÅŸi mentale (de cele mai multe ori inutile), este acela care poate suferi blocaje psihologice, din cauza cărora putem întâmpina greutăți, neîmpliniri, putem suferi depresii.

​

 

Ce este subconÅŸtientul?

 

​

           SubconÅŸtientul este latura divină din noi; este Dumnezeul din noi, este intuiÅ£ia, este însăşi viaÅ£a, este cel care face ca lucrurile să se întâmple. SubconÅŸtientul face legătura între conÅŸtient (raÅ£iune) ÅŸi inconÅŸtient (memorie) ÅŸi, de asemenea, este cel care face legătura dintre conÅŸtient (raÅ£iune) È™i inconÅŸtientul colectiv (oceanul infinit de gânduri din jurul nostru, lumea extrasenzorială), sau, altfel spus, intre OM si Divinitate, cu ajutorul intuiÅ£iei.

SubconÅŸtientul este acela care pune în practică gândurile care provin de la conÈ™tient È™i, în funcÈ›ie de forÈ›a acestora, subconÅŸtientul încearcă să le materializeze, adică să le ducă la îndeplinire; indiferent dacă este un gând bun sau unul rău, indiferent dacă acel gând este o dorință de a noastră sau doar un gând scăpat de sub control (un gând negativ, o obsesie etc).

De reÈ›inut este faptul că subconÅŸtientul nu diferenÈ›iază emoÅ£ia sau  sentimentul pozitiv de cel negativ È™i, de asemenea, nu face distincÈ›ia între bine sau rău, el este neutru ÅŸi nu gândeÅŸte. Doar conÅŸtientul nostru e acela care distinge între bine È™i rău, între o emoÈ›ie pozitivă È™i una negativă.

​

​

Ce este inconștientul?

 

​

           Spre deosebire de conÈ™tient, inconÈ™tientul (supra-eul) este acela care înregistrează, în permanenţă, toate informaÅ£iile È™i gândurile din jurul nostru, tot ceea ce învățăm pe parcurul vieÈ›ii È™i, de asemenea, emoÅ£iile, senzaÅ£iile, imaginile, sunetele ÅŸi gusturile, toate acestea fiind apoi arhivate mental; sub acest aspect inconÈ™tientul funcÈ›ionează ca ”memorie”. Aceste procese mentale presupun miliarde de operaÅ£ii ce au loc într-un timp foarte scurt; spre exemplu o persoană în vârstă de treizeci de ani acumulează în jur de trei trilioane de informaÈ›ii (gânduri), ce sunt depozitate în conÅŸtient (memorie).

           De asemenea, inconÅŸtientul este acela care asigură ÅŸi controlul tuturor funcÅ£iilor biologice ale organismului nostru, cum ar fi respiraÅ£ia, digestia, ingestia hranei, bătăile inimii.

           InconÅŸtientul gestionează ÅŸi toate acÅ£iunile sau reacÅ£iile automate pe care le facem în mod spontan, fără a ne gândi la ele, cum ar fi condusul maÅŸinii, înotul, sau orice altă acÈ›iune pe care o facem în mod automat, în timp ce, poate, ne gândim la altceva.

           InconÈ™tientul nostru funcÈ›ionează ca un ”hard disk” (de calculator) pe care sunt stocate informaÈ›ii ce pot fi oricând reamintite, adică aduse în sfera conÈ™tiinÈ›ei. Prin intermediul inconÈ™tientului pot fi reamintite diverse informaÈ›ii sau deprinderi, fără ca acestea să ne fie utile neaparat în momentul reamintirii. Tot ceea ce învățăm pe tot parcursul vieÈ›ii se imprimă în inconÈ™tient (prin intermediul subconÅŸtientului), iar atunci când aveam nevoie de o informaÈ›ie accesăm inconÈ™tientul pentru a o aduce în sfera conÈ™tiiÈ›ei, unde o prelucrăm sau o transmitem, verbal, mai departe.

bottom of page